0
Cosul Meu: 0,00 RON

Nu aveţi nici un produs în coş.

Sub total: 0,00 RON

Tipuri de materiale intalnite la lenjeriile de pat

Tipuri de materiale intalnite la lenjeriile de pat

Va voi prezenta principalele materiale folosite pentru lenjeriile de pat, fiecare cu avantajele si dezavantajele lui:

 

Bumbacul

Este probabil cel mai confortabil si utilizat material. Tesaturile folosite pentru confectionarea lenjeriilor de pat poti fi: 100% din bumbac sau combinatii de bumbac cu alte materiale naturale (bambus, in) sau sintetice (modal, poliester). Este de preferat sa alegi o tesatura din bumbac pur deoarece se comporta bine la spalat, e placuta la atingere si absoarbe foarte bine umezeala corporala.
In ceea ce priveste tipul de bumbac, este recomandat bumbacul egiptean, recunoscut pe plan mondial ca fiind de cea mai buna calitate. De ce? Deoarece sezonul de vegetatie este mai lung decat in alte parti ale lumii, iar temperatura mai ridicata, toate acestea ducand la producerea de fibre de bumbac mai lungi si mai puternice.

Urmatorul pe scara calitatii este bumbacul Pima care a fost dezvoltat in sud-vestul Statelor Unite. Fibrele sale sunt aproape la fel lungi ca cele ale bumbacului egiptean. Specia ce creste in sud-vestul . SUA poarta denumirea de SuPima si este cea mai populara varietate.
In ceea ce priveste prelucrarea bumbacului, se recomanda alegerea unei tesaturi din bumbac pieptanat. Bumbacul pieptanat se refera la un proces de curatare care indeparteaza impuritatile si fibrele scurte, imbunatatind consistenta produsului finit. Practic, in loc sa avem un amestec de fibre lungi, medii si scurte, dupa pieptanare raman doar fibrele lungi, mult mai rezistente si valoroase. Aceasta tehnologie creste pierderile de materie prima si implicit pretul bumbacului si al produsului finit.

 

Matasea naturala

Fibra de matase provine din firul produs de fluturele de matase (Bombyx mori) in faza de cocon. Este in consecinta un material 100% natural, placut la atingere si racoritor, care lasa corpul sa respire, foarte placut de utilizat in special vara. Ca si dezavantaje apar modul de intretinere si pretul care datorita modului dificil de obtinere este foarte mare.

 

Polycotton-ul (amestec de poliester cu bumbac)

Produs in diferite combinatii procentuale din poliester (material sintetic) si bumbac, prezinta putine calitati remarcabile: se spala usor, se sifoneaza greu si are un pret scazut. Ca si dezavataje, cel mai important este ca nu lasa pielea sa respire, provoaca transpiratie si nu absoarbe la fel de bine apa ca si

materialele 100% naturale.

Polycottonul este un amestec de fire de bumbac si poliester. Acest amestec este de obicei destul de confortabil, combinand caracteristicile naturale de moliciune si absorbtie a umiditatii bumbacului cu caracteristicile creponate ale poliesterului, se spala usor si are un pret scazut. Ca si dezavataje, cel mai important este ca nu lasa pielea sa respire la fel de bine ca si materialele 100% naturale, poate provoca transpiratie si alergii si are o rezistenta mai scazuta. De obicei, continutul de fibre care apare primul in denumire este fibra dominanta a amestecului, spre exemplu daca intalniti denumjirea bumbacpoly (cottonpoly) acesta are 51% bumbac si 49% poliester.
Un amestec standard de polycotton este poliester 65% bumbac 35%, combinatia folosita in general pentru lenjeriile de pat.

 

Inul

Inul este o fibra textila naturala foarte pretuita inca din antichitate deoarece are cateva calitati deosebite: mentine racoarea si permite corpului sa respire pe vreme foarte calda.

Este o fibra scumpa, deoarece procesul de fabricatie este costisitor, iar cantitatile produse sunt reduse.

Inul reprezenta in Egiptul antic curatenia si puritatea si reflecta bogatia, fiind utilizat ca si moneda de schimb.

Firul de in are un luciu natural placut si o culoare naturala care variaza de la fildes, trecand prin ocru si bronz pana la gri, in functie de specie. Deasemenea poate fi albit la soare sau prin procese industriale.

Tesaturile din in sunt considerate de lux si sunt recomandate pe perioada verii deoarece pot absorbi pana la 20% apa pana sa se simta materialul ud. Sunt deasemenea foarte rezistente la frecare, nu se deterioreaza si sunt rezistente la utilizarea indelungata, fiind o investitie pe termen lung.

Tesaturile din in sunt unele dintre putinele textile care au o rezistenta foarte mare atat uscate, cat si umede.

Singurele evetuale dezavantaje ale tesaturilor din in sunt faptul ca trebuie calcate usor umede, in cazul in care se doresc netede, faptul ca se sifoneaza foarte repede si pretul ridicat.

 

Modalul

Modalul este o fibra de celuloza obtinuta prin filarea celulozei reconstituite din lemnul de fag. Acesta are o higroscopie (puterea de absorbtie a apei) de aproximativ 50% mai mare pe unitatea de volum decat bumbacul. Modalul este in esenta o varietate de matase artificiala (vascoza).
Textile fabricate din Modal sunt rezistente la decolorare si contractie si nu se scamoseaza nici dupa spalari repetate. Ele sunt netede si mai moi chiar decat bumbacul mercerizat si nu sunt afectate de apa dura. Tesaturile din modal trebuie spalate la temperaturi mai mici si calcate imediat dupa spalare.
Multe companii de textile utilizeaza modalul in amestec cu alte fibre, cum ar fi spandexul sau bumbacul, tesatura finala pastrand calitatile ambelor componente. In cazul lenjeriilor de pat se foloseste in general amestecul modal-bumbac.

 

Bambusul

Bambusul este un material textil natural fabricat din pulpa plantei bambus. Popularitatea tesaturilor din bambus a crescut in ultimul timp, deoarece are multe proprietati unice si este mai durabila decat cele mai multe fibre textile. Tesatura din bambus este usoara si rezistenta, are proprietati excelente de absorbtie a umezelii si este, intr-o anumita masura, antibacteriana si antifungica.

Bambusul, ca si bumbacul poate fi albit pentru a se obtine fibra de bambus alb, dar in cazul tesaturilor organice fibra de bambus se pastreaza nealbita.

Datorita faptului ca fibrele de bambus sunt moi, pufoase si rotunde in sectiune, tesaturile obtinute din acest material pot intra in contact direct cu pielea fara a genera iritatii. Bambusul este unul dintre putinele specii care nu sunt tratate chimic pe perioada cresterii plantei. Tinand cont de aceste calitati, tesaturile din bambus sunt recomandate chiar si persoanelor cu piele sensibila, cu alergii.

O alta caracteristica importanta a fibrelor de bambus este ca o tesatura de bambus absoarbe foarte bine umezeaza corpului, lasand-o apoi sa se evapore, pastrand senzatia de confort si prospetime. Bambusul poate absorbi de trei ori greutatea sa in apa, cu 60% mai mult decat bumbacul.

Utilizarea bambusului a luat amploare la sfarsitul secolului 20 si datorita designerilor vestimentari care l-au apreciat pentru modul in care se aseaza, dar si pentru varietatea mare de nuante in care poate fi vopsit – de la nuante pale, la nuante foarte aprinse.

Se utilizeaza atat simplu cat si in combinatie cu bumbacul pastrand caracteristice ambelor componente ale tesaturii.

Lenjeriile de pat din bambus au proprietati termice foarte bune. Astfel pot fi folosite cu succes in toate anotimpurile: iarna pastreaza caldura corpului, iar vara izoleaza si pastreaza racoarea. Pentru lenjeriile de pat se foloseste bambusul si combinatiile de bambus si bumbac.

Nu in ultimul rand, bambusul este resursa cea mai durabila a naturii. Este cultivat fara pesticide sau produse chimice, este 100% biodegradabil si se regenereaza in mod natural. Bambusul este de fapt o iarba tropicala, cu un sistem de radacini extins care scoate in medie patru-sase lastari noi pe an, umpland in mod natural golurile lasate de recoltare si creste pana la 60 metri sau mai mult. Unele specii de bambus cresc cu pana la 4 metri pe zi si pot fi recoltate la fiecare 3-4 ani. Bambusul utilizat pentru tesaturi este din specia Moso care nu este tipul de bambus consumat de ursii panda gigant.

Rayonul

Rayonul sau celofibra este o fibra artificiala produsa prin reconstructia celulozei (vascoza).
Rayonul are o capacitate mare de absorbtie a umezelii, este moale si confortabil, este usor de pieptanat si are o tinuta buna.
In functie de modul de separare si de reconstructie a celulozei, exista: fibre de vascoza, Tencel, Lyocell, fibre micro den, etc.